Sămânța trezirii crește în condiții bune
Toate ființele simțitoare poartă sămânța trezirii. Inițial avem o natură clară, iar posibilitatea de a deveni un Buddha este deja păstrată în minte. Dar a avea o sămânță nu înseamnă că va da roade de la sine.
Chiar și o sămânță bună are nevoie de sol, apă, lumina soarelui, vânt și timp înainte de a putea încolți și crește. În același mod, sămânța trezirii în mintea noastră poate crește în cele din urmă numai atunci când există condiții bune, predare corectă și practică constantă.
Chiar dacă există o cale, nu o putem vedea în întuneric; doar când există o lampă putem găsi calea. Și noi avem natura noastră originală, dar pentru că este acoperită de suferințe, obiceiuri și praful atașamentului, trebuie să auzim învățătura, să învățăm Dharma și să strălucim minții înainte de a putea cunoaște direcția corectă.
Prin urmare, întâlnirea cu un profesor bun, auzirea unei vorbiri bune despre Dharma și găsirea de însoțitori pe cale sunt cu adevărat binecuvântări prețioase. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile, o sămânță poate rămâne doar o sămânță. Dar când întâlnim condiții bune și ne exersăm cu sârguință, acea sămânță poate duce în sfârșit la rodul trezirii.
Astăzi, să avem încredere în sămânța bună din noi, să prețuim învățăturile bune și să petrecem ziua crescând corect în condiții prețioase.
Toată lumea poartă sămânța trezirii în minte. Dar, așa cum o sămânță nu poate da roade de la sine, această posibilitate apare numai prin condiții bune, învățătură corectă și practică constantă. Astăzi, să ascultăm cu atenție discuțiile bune despre Dharma, să ne simțim recunoscători pentru condițiile prețioase și să trăim în consecință.
