Când boul dispare, începe practica fără minte
În cele zece imagini cu păstori, scena în care boul dispare indică o stare în care nu mai este nevoie să țineți mintea separată. A existat un proces de căutare, vedere, prindere și îmblânzire a bouului; totuși, când ajungem să știm că mintea nu este inițial un lucru separat, chiar și boul pare să dispară.
Când ni se spune să eliberăm o minte dureroasă și apoi să o căutăm, nu putem găsi o minte pe care să o ținem. În același mod, când privim profund, ceea ce am înțeles ca suferință nu are o substanță fixă. Munca de a menține mintea ca un obiect separat și de a lupta cu ea începe în mod natural să se diminueze.
Chiar și atunci, trebuie să fim atenți. Dacă gânduri precum „M-am trezit” sau „Acum practica mea s-a terminat”, rămân și ele un alt atașament. Dispariția bouului nu este sfârșitul. Mai degrabă, începe o practică mai profundă.
Fără minte nu înseamnă să nu știi nimic. Este un loc clar în care nu suntem târâți de discriminare și atașament și unde viața este trăită în mod natural. Pentru că mintea nu este cuprinsă, viața devine mai liniștită, iar acțiunea devine mai naturală.
Astăzi, nu țineți mintea separată și creșteți suferința. Fie ca tu să luminezi mintea pe măsură ce apare și să continui în practica naturală a lipsei minții.
Când ne uităm adânc în minte, ajungem să vedem că nu există nicio minte fixă în afară de noi, care să fie înțeleasă. Cu toate acestea, chiar și gândul „Știu” poate deveni atașament. Astăzi, să trăiești fără să ții mintea, în conștientizare naturală.