O lume vastă se ține chiar și într-o pată minusculă
Beopseongge, un vers despre natura Dharma, include o linie care înseamnă că lumile din cele zece direcții locuiesc chiar și într-o mică bucată de praf. Există, de asemenea, o învățătură conform căreia un timp nemăsurat este păstrat într-un singur gând. Când sunt auzite pentru prima dată, aceste cuvinte pot fi foarte vaste și dificile.
De obicei, împărțim lucrurile spunând că lucrurile mici sunt mici și lucrurile mari sunt mari. Ne judecăm gândurile, mintea și chestiunile din fața ochilor noștri în termeni de micime și mărime. Dar când este văzută cu înțelepciune profundă, această distincție nu este absolută.
În mintea celor treziți, un gând nu se termină ca un simplu gând. În acel gând se află grija pentru ființele simțitoare și compasiunea și înțelepciunea față de întregul tărâm al Dharmei. O lume vastă a minții care ne este greu să ne imaginăm este ținută în ea.
Un practicant începe prin a-și examina propria minte și observând gândurile pe măsură ce vin și pleacă. Pe măsură ce studiul se adâncește, ideile fixe care împart micul de mare, un moment de mult timp și sinele de lume se pot slăbi treptat.
Astăzi, nu lua mica sarcină dinaintea ta cu ușurință și nu te lăsa apăsat de o sarcină mare. Dacă nu țineți micile și marile ca fiind fixe, ci le observați așa cum sunt, mintea poate deveni mai largă și mai relaxată.
Învățătura conform căreia o lume largă este ținută chiar și într-o pată mică arată că distincția dintre mic și mare nu este absolută. Practica începe prin a-și examina propria minte, dar pe măsură ce înțelepciunea se adâncește, ajungem să vedem și lumea vastă dintr-un singur gând. Nu vă legați de mici și mari; observa lucrurile asa cum sunt.
