Mintea care vede apariția și trecerea
Învățătura de astăzi începe de la curgerea vieții în care anul se schimbă, ziua se schimbă și fiecare clipă trece. Pe măsură ce trăim zi de zi, încercăm să examinăm mintea, să o observăm și să o observăm. Ceea ce contează în practică este să rămâi treaz și să vezi cum apare mintea în fiecare moment.
Călugărul a spus că a vedea aparițiile minții apar și dispar clipă de clipă este inima practicii. Gândurile, emoțiile, discriminările, dorințele și multe reacții nu sunt lucruri fixe. Când îndeplinesc condiții, ele apar pentru scurt timp și apoi trec. Totuși, în loc să le vedem așa cum sunt, încercăm să le suprimăm, să le reținem sau să le suportăm.
Când mintea continuă să se suprime și să îndure, și suferința se repetă. Cu cât credem că trebuie să înlăturăm fenomenele minții, cu atât mai mult apare un alt fel de greutăți. Dar când vedem corect că sunt fenomene care apar și trec, este mai puțin nevoie să luptăm cu ele sau să ne ținem de ele.
A observa nu înseamnă a neglija. Înseamnă să vezi clar gândurile și emoțiile care au apărut acum, fără a fi târât de ele sau a le împinge cu forța afară. Așa cum respirația albă apare pentru o clipă în aerul de iarnă și dispare, putem vedea mișcările minții apărând și trecând.
Astăzi, când în minte apare o reacție, faceți o pauză. În loc să vă grăbiți să o suprimați, să o îndurați sau să vă țineți de ea, observați că a apărut acum și că deja trece. Acea stare de veghe este calea de a nu chinui mintea.
Gândurile și emoțiile care apar în minte nu sunt substanțe fixe, ci fenomene care apar și trec clipă de clipă. Dacă ne străduim să le suprimăm sau să le înduram, suferința se repetă. Când observăm clar ceea ce a apărut acum și vedem fluxul de apariție și trecere, mintea suferă mai puțin.