Nu vă pierdeți viața în timp ce urmăriți dorința.

Este dificil pentru o persoană să trăiască pe deplin chiar și o sută de ani, dar mintea trăiește ca și cum ar duce o mie de ani de griji. Lucruri care trebuie făcute astăzi, lucruri care nu au fost încă rezolvate și lucruri despre care nu știu ce se va întâmpla în viitor îmi tot atrag mintea. Chiar și atunci când o îngrijorare se termină, apare alta, iar când o dorință este satisfăcută, căutăm alta.

Ca și în pilda Dharma Sutra, mintea care urmărește dorința este asemănătoare cu o persoană care culege flori. Florile sunt frumoase și parfumate. Așa că vreau să mă adresez, să o am și să colectez mai multe. Dar dacă ești prins în a culege flori, este ușor să pierzi evidența unde stai, cât timp a trecut și încotro merge viața.

Problema nu este dorința în sine, ci pierderea conștientizării urmărind dorința. Același lucru este valabil și pentru anxietate. Nu poți trăi fără anxietate complet. Există întotdeauna de lucru de făcut și relații și responsabilități de rezolvat. Important este să recunoști că ai griji și să nu le lași să-ți stăpânească întreaga minte.

Practica nu se găsește numai în locuri bune. Poți învăța din locurile unde apar dorințele și poți vedea caracterul inimii tale chiar și din locurile unde apar griji. Studiul înseamnă să realizezi când apare o dorință, „Am din nou o dorință”, iar când apar griji, să privești înapoi și să gândești: „Mintea mea merge înainte”.

Viața este scurtă și asta nu înseamnă că ar trebui să-ți fie frică. Mai degrabă, înseamnă să vă veniți în fire. Înseamnă că ar trebui să-ți urmărești dorințele ca și cum ai culege flori și să nu pierzi din vedere viața de astăzi acumulând griji ca și cum ai trăi o mie de ani. A fi conștient de această minte acum, a face cu calm ceea ce trebuie făcut, dar a nu-ți oferi întreaga minte dorințelor și grijilor este o viață trezită.